sasava

L'origine di a cromatografia

a cromatografia, cunnisciuta ancu com'è "analisi cromatografica", "cromatografia", hè un metudu di separazione è analisi, chì hà una larga gamma di applicazioni in chimica analitica, chimica organica, biochimica è altri campi.

U fundatore di a cromatografia hè un botanicu russu M.Tsvetter.In u 1906, u botanicu russu Zvetter pubblicò i risultati di u so esperimentu: Per separà i pigmenti di a pianta, hà versatu l'estratto di etere di petroleum chì cuntene pigmenti vegetali in un tubu di vetru chì cuntene carbonate di calcium in polvere è l'elute cù etere di petroleum da cima à fondu.Perchè i diversi pigmenti anu diverse capacità di adsorzione nantu à a superficia di particeddi di carbonate di calcium, cù u prucessu di lixiviazione, i pigmenti diffirenti si movenu à diverse velocità, formando bande di culori diffirenti.I cumpunenti di pigmentu sò stati separati.Hà chjamatu stu metudu di separazione cromatografia.
imagine 1
Rappresentazione schematica di un esperimentu di separazione di pigmenti di foglie di pianta
Cù u sviluppu cuntinuu di i metudi di separazione, più è più sustanzi incolori diventanu l'ughjettu di a separazione, a cromatografia hà ancu persu gradualmente u significatu di "culore", ma u nome hè sempre in usu oghje.
Classificazione cromatografica
L'essenza di a cromatografia hè un prucessu in quale e molécule da esse siparate sò spartuti è equilibrati trà a fase stazionaria è a fase mobile.Diversi sustanzi sò spartuti in modu diversu trà e duie fasi, chì li face muvimenti à diverse velocità cù a fase mobile.Cù u muvimentu di a fase mobile, diversi cumpunenti in a mistura sò siparati l'una di l'altru nantu à a fase stazionaria.Sicondu u mecanismu, pò esse divisu in una varietà di categurie.
1, secondu a classificazione di u statu fisicu in dui fasi
Fase mobile: cromatografia di gas, cromatografia liquida, cromatografia fluida supercritica
Fase stazionaria: gas-solidu, gas-liquidu;Liquidu-solidu, liquidu-liquidu
2, secondu a forma di classificazione fase stazionaria
Cromatografia in colonna: cromatografia in colonna imballata, cromatografia in colonna capillare, cromatografia in colonna micropacked, cromatografia preparativa
Cromatografia piana: cromatografia di carta, cromatografia di strati sottili, cromatografia di membrana polimerica
3, classificatu secondu u mecanismu di separazione
Cromatografia d'adsorzione: i diversi cumpunenti sò separati secondu e so capacità di adsorption è di desorption nantu à l'adsorbenti.
Cromatografia di partizione: I diversi cumpunenti sò separati secondu a so solubilità in u solvente
Cromatografia d'esclusione moleculare: secondu a dimensione di a dimensione moleculare di a separazione in cromatografia di scambiu di ioni: diverse cumpunenti di l'affinità per a separazione di resina di scambiu di ioni
Cromatografia d'affinità: Separazione utilizendu a presenza di una affinità specifica trà macromolecule biologiche
Elettroforesi capillare : i cumpunenti sò stati separati secondu e sferenze in a mobilità è / o cumportamentu di partizione
A cromatografia chirale hè aduprata per a separazione è l'analisi di droghe chirali, chì ponu esse divisu in trè categurie: metudu di reagenti di derivatizazione chirali;Metudu additivu di fase mobile chirale;Metudu di risoluzione di fase stazionaria chirale
Terminologia basica per a cromatografia
E curve ottenute tracciandu i signali di risposta di i cumpunenti dopu a rilevazione di a separazione cromatografica contru u tempu sò chjamati cromatogrammi.

imagine 2

Baseline:In certi cundizioni cromatografiche, a curva di u signale generatu quandu solu a fase mobile passa per u sistema di detector hè chjamata basa, cum'è mostra in a linea ot.Quandu a cundizione sperimentale era stabile, a linea di basa era una linea parallela à l'assi horizontale.A linea di basa riflette u rumore di l'instrumentu, principarmenti u detector, cù u tempu.

Altezza di punta:a distanza verticale trà u puntu piccu chromatographic è a linea di basa, denotata da h, cum'è mostra in u AB 'linea.

larghezza di a regione:A larghezza di a regione di u piccu cromatograficu hè direttamente ligata à l'efficienza di separazione.Ci sò trè metudi per descriverà a larghezza di u piccu cromatograficu: deviazione standard σ, larghezza di piccu W, è FWHM W1/2.

Déviation standard (σ) :σ hè a mità di distanza trà i dui punti d'inflessione nantu à a curva di distribuzione normale, è u valore di σ indica u gradu di dispersione di i cumpunenti luntanu da a colonna.Più grande hè u valore di σ, più dispersi i cumpunenti di l'effluente, è peghju l'effettu di separazione.À u cuntrariu, i cumpunenti effluent sò cuncentrati è l'effettu di separazione hè bonu.

Larghezza massima W:I punti di intersezzione in i dui lati di u piccu cromatograficu sò usati cum'è linee tangenti, è l'intersezzione nantu à a linea di basa hè chjamata larghezza di punta, o larghezza di basa, chì pò ancu esse espressa cum'è W, cum'è mostra in Figura IJ.Sicondu u principiu di distribuzione normale, a relazione trà a larghezza di u piccu è a deviazione standard pò esse pruvata à esse W = 4σ.

W1/2:A larghezza di u piccu à a mità di l'altezza di u piccu hè chjamatu FWHM, cum'è mostratu per a distanza di GH.W1/2=2,355σ, W=1,699W1/2.

W1/2, W sò tutti dui derivati ​​da σ è sò usati per calculà e superfici di punta in più di misurà l'effettu di a colonna.A misurazione FWHM hè più cunvene è più comunmente utilizata.

brevi riassuntu

Da a curva di u piccu cromatograficu di u flussu di u flussu, i seguenti obiettivi ponu esse ottenuti:

a, L'analisi qualitativa hè stata fatta nantu à u valore di retenzioni di picchi cromatografici

b, analisi quantitative basatu annantu à l'area o piccu di u piccu cromatograficu

C. L'efficienza di separazione di a colonna hè stata evaluata secondu u valore di retenzioni è a larghezza di u piccu di u piccu cromatograficu.

A formula di calculu implicata in a cromatografia

1. Valore di retenzioni

U valore di retenzioni hè un paràmetru utilizatu per discrìviri u gradu à quale un cumpunente di mostra hè ritenutu in a colonna è hè utilizatu com'è un indicatore di carattarizazione cromatografica.U so metudu di rapprisintazioni hè a siguenti:

Tempu di ritenzione tR

Tempu di a mortetM

Aghjustate u tempu di ritenzione tR'=tR- tM

(Tempu tutale passatu in fase stazionaria)

Volume di ritenzione

VR=tR*F. (indipendente da a velocità di a fase mobile)

Volume mortu

VM=tM*Fc

(U spaziu micca occupatu da a fase stazionaria in u percorsu di flussu da l'iniettore à u detector)

Aghjustate u voluminu di ritenzione VR'= t'R* Fc

2. Valore di retenzioni relative
U valore di retenzioni relative, cunnisciutu ancu com'è fattore di separazione, ratio di coefficient di partizione o fattore di capacità relative, hè u rapportu di u tempu di ritenzione (volume) aghjustatu di u cumpunente testatu à u tempu di ritenzione (volume) di u standard in certi cundizioni cromatografiche.

imagine 3

I valori di retenzioni relative sò stati utilizati per eliminà l'influenza di certi cundizioni operativi, cum'è u flussu è a perdita fissativa, nantu à i valori di retenzioni.U standard in u valore di ritenzione relative pò esse un cumpunente in a mostra testata o un compostu aghjuntu artificialmente.
3. Indice di retenzioni
L'indici di retenzioni hè l'indici di retenzioni di a sustanza i per esse pruvatu in una suluzione fissa X. Dui n-alane sò scelti cum'è sustanzi di riferimentu, unu di quale hà N numeru di carbonu è l'altru hà N + n.U so tempu di ritenzione aghjustatu hè t 'r (N) è t 'r (N + n), rispettivamente, cusì chì u tempu di ritenzione aghjustatu t'r (i) di a sustanza i da pruvà hè esattamente trà elli, vale à dì, t'r (N).

imagine 4

L'indice di retenzioni pò esse calculatu cum'è seguitu.

imagine 5

4. Fattore di capacità (k)
À l'equilibriu, u rapportu di a massa di un cumpunente in a fase stazionaria (s) à a fase mobile (m), chjamatu factor di capacità.A formula hè a siguenti:
imagine 6
5 、 Coefficient di partizione (K) In equilibriu, u rapportu di a cuncentrazione di un cumpunente in a fase stazionaria (s) à a fase mobile (m), chjamatu coefficient di spartizione.A formula hè a siguenti
imagine 7
A relazione trà K è k:

Si riflette u tippu di culonna è u so nodo proprietà impurtanti di struttura
imagine 8

brevi riassuntu

Relazione trà u valore di ritenzione è u fattore di capacità è u coefficient di partizione:

A separazione cromatografica hè basatu annantu à a diffarenza in a capacità di adsorption o dissoluzione di ogni cumpunente in una mostra relativa fissa, chì pò esse espressa quantitativamente da a dimensione di u valore di u coefficient di partizione K (o factor di capacità k).
I cumpunenti cù una forte capacità di adsorption o dissoluzione anu un grande coefficient di partizione (o fattore di capacità) è un longu tempu di retenzione.À u cuntrariu, i cumpunenti cù adsorption debule o solubilità anu un picculu coefficient di spartizione è un cortu tempu di retenzione.
Teoria basica di a cromatografia
1. Teoria di vassoi
(1) Mettite avanti - teoria termodinamica
Hè cuminciatu cù u mudellu di piastra di torre pruposta da Martin è Synge.
Colonna di fraccionamentu: in a tavula per parechje volte di equilibriu gasu-liquidu, secondu u puntu di ebollizione di a separazione differente.
Colonna: I cumpunenti sò equilibrati da parechje partizioni trà e duie fasi è siparati secondu diversi coefficienti di spartizione.
(2) Iputesi
(1) Ci sò parechje bande in a colonna, è i cumpunenti ponu ghjunghje rapidamente à l'equilibriu di distribuzione in l'intervallu di a bande (vale à dì, l'altezza di a bandeja).
(2) A fase mobile entra in a colonna, micca continuamente, ma pulsating, vale à dì, ogni passaghju hè un voluminu di colonna.
(3) Quandu a mostra hè stata aghjunta à ogni platu di colonna, a diffusione di a mostra nantu à l'assi di a colonna puderia esse trascurata.
(4) U coefficient di spartizione hè uguali in tutti i vassoi, indipendentemente da a quantità di cumpunenti.Vale à dì, u coefficient di spartizione hè custante nantu à ogni taban.
(3) Principiu
imagine 9
Schema schematicu di a teoria di u vasu
Sì un cumpunente di unità di massa, vale à dì m = 1 (per esempiu, 1mg o 1μg), hè aghjuntu à a tavula N ° 0, è dopu l'equilibriu di distribuzione, perchè k = 1, vale à dì ns = nm, nm = ns = 0,5.
Quandu un vulume di piastra (lΔV) di u gasu trasportatore entra in a piastra 0 in forma di pulsazione, u gasu trasportatore chì cuntene u cumpunente nm in a fase di gasu hè imbuttatu à a piastra 1. À questu tempu, u cumpunente ns in a fase liquida di a piastra 0 è u cumpunente nm in a fase di gasu di a piastra 1 serà ridistribuitu trà e duie fasi.Per quessa, a quantità tutale di cumpunenti cuntenuti in a piastra 0 hè 0,5, in quale e fasi di gasu è di liquidu sò ogni 0,25, è a quantità totale di u pianu 1 hè ancu 0,5.E fasi di gasu è liquidu eranu ancu 0,25.
Stu prucessu hè ripetutu ogni volta chì un novu gasu trasportatore di u voluminu di piastra hè pulsatu in a colonna (vede a tavola sottu).
imagine 10
(4) Equazione di a curva di flussu cromatografica
imagine 11
σ hè a deviazione standard, hè u tempu di ritenzione, C hè a concentrazione in ogni mumentu,
C, hè a cuncentrazione di l'iniezione, vale à dì a quantità tutale di cumpunenti (area di punta A).

(5) paràmetri efficienza colonna
imagine 12

À un tR constantu, u più chjucu W o w 1/2 (vale à dì, u piccu più strettu), u più grande u numeru di platti teorichi n, u più chjucu l'altitudine di u pianu teoricu, è più altu l'efficienza di separazione di a colonna.U stessu hè veru di a teoria efficace neff tray.Per quessa, u numeru teoricu di tavulini hè un indice per evaluà l'efficienza di e culonne.

(5)Caratteristiche è difetti
> Vantaggi
A teoria di vassoi hè semi-empirica è spiega a forma di a curva di u flussu
I prucessi di partizione è separazione di i cumpunenti sò illustrati
Un indice per evaluà l'efficienza di a colonna hè prupostu
> Limitazioni
I cumpunenti ùn ponu micca veramente ghjunghje à l'equilibriu di distribuzione in e duie fasi:
A diffusione longitudinale di cumpunenti in a colonna ùn pò esse ignorata:
L'influenza di diversi fatturi cinetichi nantu à u prucessu di trasferimentu di massa ùn hè micca cunsideratu.
A relazione trà l'effettu di a colonna è a velocità di flussu di a fase mobile ùn pò esse spiegata:
Ùn hè micca chjaru chì fatturi principali affettanu l'effettu di a colonna
Questi prublemi sò risolti satisfactoriamente in a teoria di a tarifa.

2. Teoria di a tarifa
In u 1956, u studiu olandese VanDeemter et al.assurbutu u cuncettu di teoria di vassoi, è cumminatu i fatturi cinetichi chì affettanu l'altitudine di a tavola, pruposti a teoria cinetica di u prucessu cromatograficu - a teoria di a tarifa, è hà derivatu l'equazioni VanDeemter.Cunsidereghja u prucessu cromatograficu cum'è un prucessu dinamicu senza equilibriu è studia l'influenza di i fatturi cinetici nantu à l'allargamentu di u piccu (vale à dì, l'effettu di a colonna).
Più tardi, Giddings è Snyder et al.pruposti l 'equazzioni tasso di cromatografia liquidu (vale à dì equazzioni Giddings) basatu supra l 'equazzioni VanDeemter (più tardi chiamatu l' equazzioni tassi di cromatografia di gas) è secondu a diferenza di pruprietà trà liquidu è gasu.
(1) Equazioni di Van Deemter

imagine 13
imagine 14

Induve: H: hè l'altezza di u tavulinu
A: coefficient di eddy diffusion term
B: coefficient di terminu di diffusione moleculare
C : coefficient di u termu di resistenza di trasferimentu di massa

(2) Equazioni di Giddings
imagine 15
Analisi quantitativa è qualitativa
(1) Analisi qualitativa
L'analisi cromatografica qualitativa hè di determinà i composti rapprisentati da ogni piccu cromatograficu.Siccomu diverse sustanzi anu valori di ritenzione definiti in certi cundizioni cromatografichi, u valore di retenzioni pò esse usatu cum'è un indice qualitatiu.Diversi metudi qualitativi cromatografichi sò attualmente basati nantu à i valori di retenzioni.
Tuttavia, sustanzi diffirenti ponu avè valori di retenzioni simili o idèntici in e stesse cundizioni cromatografiche, vale à dì, i valori di retenzioni ùn sò micca esclusivi.Cusì hè difficiule di caratterizà una mostra cumplitamenti scunnisciuta basatu solu nantu à i valori di retenzioni.Se nantu à a basa di capiscenu a fonte, a natura è u scopu di a mostra, un ghjudiziu preliminare di a cumpusizioni di a mostra pò esse fatta, è i seguenti metudi ponu esse usatu per determinà u compostu rapprisintatu da u piccu cromatograficu.
1. Cuntrolla qualitativa cù sustanzi puri
In certi cundizioni cromatografiche, un scunnisciutu hà solu un tempu di ritenzione definitu.Dunque, u scunnisciutu pò esse identificatu qualitativamente paragunendu u tempu di ritenzione di a sustanza pura cunnisciuta in e stesse cundizioni cromatografiche cù u tempu di ritenzione di a sustanza scunnisciutu.Sì i dui sò listessi, a sustanza scunnisciuta pò esse una sustanza pura cunnisciuta;Altrimenti, u scunnisciutu ùn hè micca a sustanza pura.
U metudu di cuntrollu di sustanza pura hè applicabile solu à a sustanza scunnisciuta chì a so cumpusizioni hè stata cunnisciuta, a so cumpusizioni hè relativamente simplice è a so sustanza pura hè cunnisciuta.
2. Metudu di valore di ritenzione relative
La valeur de rétention relative α, se réfère à l'ajustement entre le composant i et les matériaux de référence Rapport des valeurs de rétention :

a10

Cambia solu cù u cambiamentu di a temperatura di fissazione è di a colonna, è ùn hà nunda di fà cù altre cundizioni operative.

À una certa fase stazionaria è a temperatura di a colonna, i valori di ritenzione aghjustati di u cumpunente i è a sustanza di riferimentu s sò misurati rispettivamente, è dopu calculati secondu a formula sopra.I valori di retenzioni relative ottenuti ponu esse paragunati qualitativamente cù i valori currispondenti in a literatura.
3, aghjunghjendu sustanzi cunnisciuti per aumentà u metudu di l'altitudine di punta
Quandu ci sò parechji cumpunenti in u campionu scunnisciutu, i picchi cromatografici ottenuti sò troppu densi per esse facilmente identificati da u metudu di sopra, o quandu u campione scunnisciutu hè solu utilizatu per l'analisi di l'articuli specificati.
"Prima hè fattu un cromatogramma di una mostra scunnisciuta, è dopu un cromatogramma supplementu hè ottenutu aghjustendu una sustanza cunnisciuta à a mostra scunnisciuta".I cumpunenti cù l'altitudine di piccu aumentati ponu esse cunnisciuti per tali sustanzi.
4. Mantene u metudu qualitativu di l'indici
L'indice di ritenzione rapprisenta u cumpurtamentu di ritenzione di sustanzi nantu à i fissativi è hè attualmente l'indice qualitatiu più utilizatu è ricunnisciutu internaziunale in GC.Havi i vantaghji di una bona riproducibilità, un standard uniforme è un coefficient di temperatura chjucu.
L'indice di ritenzione hè solu ligatu à e proprietà di a fase stazionaria è a temperatura di a colonna, ma micca à altre cundizioni sperimentali.A so precisione è riproducibilità sò eccellenti.Sempre chì a temperatura di a colonna hè uguale à quella di a fase stazionaria, u valore di a literatura pò esse appiicata per l'identificazione, è ùn hè micca necessariu d'utilizà u materiale puro per paragunà.
(2) Analisi quantitativa
Basi per a quantificazione cromatografica:
U compitu di l'analisi quantitativa hè di truvà u centu di i cumpunenti in a mostra mista
Cuntinutu fraccionari.A quantificazione cromatografica hè stata basata nantu à i seguenti: quandu e cundizioni di u funziunamentu eranu cunsistenti, era

A massa (o cuncentrazione) di u cumpunente misuratu hè determinata da u signale di risposta datu da u detector
Hè proporzionale.Vale à dì:

a11

Basi per a quantificazione cromatografica:
U compitu di l'analisi quantitativa hè di truvà u centu di i cumpunenti in a mostra mista
Cuntinutu fraccionari.A quantificazione cromatografica hè stata basata nantu à i seguenti: quandu e cundizioni di u funziunamentu eranu cunsistenti, era
A massa (o cuncentrazione) di u cumpunente misuratu hè determinata da u signale di risposta datu da u detector
Hè proporzionale.Vale à dì:

1. Metudu di misurazione di l'area di punta
L'area di piccu hè a dati quantitativi basi furniti da i cromatogrammi, è l'accuratezza di a misurazione di l'area di piccu influenza direttamente i risultati quantitativi.Diversi metudi di misurazione sò stati utilizati per i picchi cromatografichi cù diverse forme di picchi.
Hè difficiuli di truvà u valore esatta di l'invernu in l'analisi quantitativa:
Da un latu, per via di a difficultà di misurà accuratamente u voluminu di iniezione assoluta: da l'altra banda
L'area di piccu dipende da e cundizioni cromatografiche, è a striscia cromatografica deve esse mantenuta quandu u valore hè misuratu.
Ùn hè nè pussibule nè cunvene per fà a listessa cosa.È ancu s'ellu pudete piglià bè
U valore esatta, ancu perchè ùn ci hè micca un standard unificatu è ùn pò micca esse direttamente appiicatu.
imagine 18

2.Quantitative currezzione fattore

Definizione di fattore di correzione quantitativa: quantità di cumpunenti chì entranu in u detector (m)
U rapportu di a so area di piccu cromatograficu (A) o l'altezza di u piccu () hè una constante di proporzionalità (,
A constante di proporzionalità hè chjamata u fattore di correzione assoluta per u cumpunente.

a12
Hè difficiuli di truvà u valore esatta di l'invernu in l'analisi quantitativa:
Da un latu, per via di a difficultà di misurà accuratamente u voluminu di iniezione assoluta: da l'altra banda
L'area di piccu dipende da e cundizioni cromatografiche, è a striscia cromatografica deve esse mantenuta quandu u valore hè misuratu.
Ùn hè nè pussibule nè cunvene per fà a listessa cosa.È ancu s'ellu pudete piglià bè
U valore esatta, ancu perchè ùn ci hè micca un standard unificatu è ùn pò micca esse direttamente appiicatu.
a13
Vale à dì, u fattore di currezzione relative 'di un cumpunente hè u cumpunente è u materiale di riferimentu s
U rapportu di i fatturi di correzione assoluta.

a14
Pò esse vistu chì u fattore di correzione relative hè quandu a qualità di u cumpunente versus u standard.
Quandu a sustanza s hè uguali, l'area di punta di u materiale di riferimentu hè a zona di punta di u cumpunente
Multiple.Se qualchì cumpunente hà massa m è area di piccu A, allora u numeru di f'A
I valori sò uguali à l'area di punta di u materiale di riferimentu cù massa di.In altre parolle,
Per mezu di u fattore di currezzione relative, i zoni di punta di ogni cumpunente ponu esse separati
Cunvertite à l'area di u piccu di u materiale di riferimentu uguali à a so massa, dopu u rapportu
U standard hè unificatu.Allora questu hè u metudu nurmalizatu per calculà u percentuale di ogni cumpunente
A basa di quantità.
Metudu di ottene un fattore di correzione relative: i valori di u fattore di correzione relative sò stati paragunati solu cù esse
A misurazione hè ligata à u standard è u tipu di detector, ma à a striscia di operazione
Ùn importa micca.Dunque, i valori ponu esse recuperati da e referenze in a literatura.Se u testu
Se ùn pudete micca truvà u valore desideratu in l'offerta, pudete ancu stabilisce da sè stessu.Metudu di determinazione
Metudu: Una certa quantità di a sustanza misurata dece materiale di riferimentu sceltu → fattu in una certa cuncentrazione
I picchi cromatografici A è As di i dui cumpunenti sò stati misurati.
Eccu a formula.

a15
3. Metudu càlculu quantitative
(1) Metudu di nurmalizazione di l'area
A summa di u cuntenutu di tutte e frazioni senza piccu hè stata calculata cum'è 100% per a quantificazione.
U metudu hè chjamatu nurmalizazione.A so formula di calculu hè a siguenti:
a16
Induve P,% hè u cuntenutu percentuale di i cumpunenti pruvati;A1, A2... A n hè cumpunente 1. L'area di piccu di 1 ~ n;f'1, f'2... f'n hè u fattore di currezzione relative per i cumpunenti da 1 à n.

(2) mètudu standard esternu
U metudu di paraguni quantitativi trà u signale di risposta di u cumpunente per esse pruvatu in a mostra è u cumpunente puru per esse pruvatu cum'è u cuntrollu.
(3) Metudu standard internu
U cosiddettu metudu standard internu hè un metudu in u quale una certa quantità di sustanza pura hè aghjuntu à a suluzione standard di a sustanza testata è a suluzione di mostra cum'è un standard internu, è dopu analizatu è determinatu.
(3) metudu di aghjuntu standard
U metudu di l'aghjunzione standard, cunnisciutu ancu u metudu di l'aghjuntu internu, hè di aghjunghje una certa quantità di (△C)
A riferenza di a sustanza di prova hè stata aghjunta à a suluzione di mostra per esse pruvatu, è a prova hè stata aghjunta à l'assay
U piccu di a suluzione di mostra dopu a sustanza era più altu ch'è quellu di a suluzione di mostra originale
L'incrementu di l'area (△A) hè stata utilizata per calculà a cuncentrazione di a sustanza in a suluzione di mostra
Cuntenutu (Cx)
a17
Induve Ax hè l'area di punta di a sustanza per esse misurata in u campione originale.
imagine 25
imagine 26
imagine 27


Tempu di post: 27-mar-2023